SPAM-ul si social media

Pentru a analiza existența SPAM-ului în social media, mai întâi trebuie să clarificăm ce înseamnă SPAM și ce înseamnă social media.

Conform legii naționale privind comerțul electronic, pentru a clarifica SPAM-ul, trebuie să plecăm de la definiția unei comunicări comerciale, care reprezintă: ˝orice formă de comunicare destinată să promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii reglementate˝.

În aceeași lege, se prevede că ˝nu constituie prin ele însele comunicări comerciale următoarele: informaţiile permiţând accesul direct la activitatea unei persoane fizice sau juridice, în special pe nume de domeniu sau o adresă de poştă electronică, comunicările legate de produsele, serviciile, imaginea, numele ori mărcile unei persoane fizice sau juridice, efectuate de un terţ independent faţă de persoana în cauză, mai ales atunci când sunt realizate cu titlu gratuit.¨

SPAM-ul în concepția legii comerțului electronic, reprezintă efectuarea de comunicări comerciale prin poşta electronică dacă destinatarul nu şi-a exprimat în prealabil consimţământul expres pentru a primi asemenea comunicări.

Termenul de social media nu este tocmai reglementat în România însă, termenul se referă la tehnologiile web si mobile care permit transformarea unei comunicări într-un dialog interactiv (Wikipedia).

Situația pe care o voi analiza se referă la rețelele sociale, fiind una dintre căile de comunicare și promovare cele mai răspândite în ziua de azi. Și prin urmare, întrebarea s-ar pune dacă prin aderarea persoanelor la un ˝group˝ sau ˝page˝ datorită afinității pentru un comerciant anume, înseamnă acordul expres al persoanelor cu privire la primirea de comunicări comerciale destinate să promoveze produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant?!

Desigur că situația trebuie analizată. Pe de o parte, faptul că o persoană aderă la o pagină sau grup de promovare în social media unde este de notorietate că un comerciant postează date cu privire produsele și serviciile sale, înseamnă că implicit persoana care aderă este interesată de activitatea (cu referire și la produse și servicii) comerciantului în sine. Pe de altă parte, faptul că o persoană aderă la o pagină sau grup de promovare nu înseamă că implicit dorește să se aboneze mai mult sau mai puțin la un newsletter de promovare.

Analizând legea națională, se poate constata că social media reprezintă un mijloc de SPAM dacăpersoanele care aderă în social media la un comerciant, primesc email-uri (direct sau indirect) de promovare a produselor, serviciilor, imaginii, numelui ori denumirii, firmei sau emblemei comerciantului respectiv, fără să-și fi exprimat anterior consimțământul în acest sens.

Prin urmare, aderarea la un grup sau la o pagină nu reprezintă implicit consimțământul expres al persoanelor care aderă la respectivul grup sau la respectiva pagină, de a primi comunicări de promovare pe adresa de email.

Deși se poate susține că nu comerciantul trimite direct email-uri folosindu-se astfel de intermediul platformei de comunicare (rețelei sociale în sine), apreciez că este vorba strict de modalitatea operațională de comunicare a email-ului și nu poate fi vorba de inexistența unei comunicări comerciale.

Sancțiunea în cazul SPAM-ului este prevăzută în articolul 22 din legea comerțului electronic (365/2002) și poate consta în contravenție ce se sancționează cu amendă de la 1.000 lei la 50.000 lei, dacă fapta în sine nu constituie o infracțiune penală. Mai mult decât atât, persoana prejudiciată poate solicita și despăgubiri dacă aceasta dovedește că a suferit un prejudiciu în urma primirii unei comunicări comerciale nedorite.

Ca atare, sancțiunile nu sunt tocmai ușoare, iar pentru un antreprenor tânăr sau pentru o afacere online aflată la început de drum, o amendă chiar și de 1.000 de lei poate fi un impas în desfășurarea activității.