Cauzele de nulitate absoluta si de nulitate relativa dupa Codul Civil Vechi

Nulitatea absoluta reprezinta acea sanctiune ce intervine pentru nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes general la inchierea unui act juridic civil, iar nulitatea relativa reprezinta acea sanctiune ce intervine pentru nerespectarea unei norme juridice care ocroteste un interes particular, individual la incheierea unui act juridic civil.

Conform dreptului comun, cauzele de nulitate absoluta sunt:

  • 1. nerespectarea unei incapacitati speciale de folosinta a persoanei fizice, instiuite pentru ocrotirea unui interes general;
  • 2. lipsa capacitatii de folosinta a persoanei juridice;
  • 3. nerespectarea principiului specialitatii capacitatii de folosinta a persoanei juridice;
  • 4. lipsa totala a consimtamantului;
  • 5. nevalabilitatea obiectului actului juridic civil;
  • 6. nevalabilitatea cauzei actului juridic civil;
  • 7. nerespectarea formei ad validitatem (forma autentica) ceruta in cazul unor acte juridice civile;
  • 8. nerespectarea dreptului de preemtiune al statului in anumite cazuri prevazute prin norme speciale;
  • 9. incalcarea ordinii publice;
  • 10. fraudarea legii.

Pe langa cauzele prezentate anterior, nulitatea absoluta mai poate interveni si in alte cazuri prevazute de legi speciale. Spre exemplu, in art. 15 din Codul Muncii se prevede “Este interzisă, sub sanctiunea nulitătii absolute, încheierea unui contract individual de muncă în scopul prestării unei munci sau a unei activităti ilicite ori imorale.”

Conform dreptului comun, cauzele de nulitate relativa sunt:

  • 1. nerespectarea unor reguli cu privire la capacitatea civila a persoanei;
  • 2. nerespectarea unei incapacitati speciale de folosinta instituite pentru protectia unor interese individuale;
  • 3. lipsa discernamantului la momentul incheierii actului juridic civile;
  • 4. viciile de consimtamant (eroarea grava, dolul, violenta si leziunea);
  • 5. nerespectarea dreptului de preemtiune al statului in conditiile prevazut de norme speciale.

Ca si in cazul nulitatii absolute, nulitatea relativa mai poate interveni si in alte cazuri prevazute de legi speciale. Spre exemplu, in art. 105 alin .2 din Codul de procedura civila se prevede “Actele indeplinite cu neobservarea formelor legale sau de un functionar necompetent se vor declara nule numai daca prin aceasta s-a pricinuit partii o vatamare ce nu se poate inlatura decat prin anularea lor. In cazul nulitatilor prevazute anume de lege, vatamarea se presupune pana la dovada contrarie”.