Utilizator Nou ? Inregistreaza-te  |  Logheaza-te  |  Profilul Meu  |  Ajutor
Consultanta juridica
Info Client

 

News Letter

 

* Nu necesita inregistrare!
* Optiune de intrebare prioritara!

* Intrebare publicata pe prima pagina!

* Destinat doar solicitantului!
* Caracter privat si confidential!

* Raspunsul nu se publica pe CJO!

* Sfatul se trimite pe email sau ramburs!

* Servicii juridice lunare!
* Presupune acordarea unui numar de consultatii juridice si redactare!

* Serviciile sunt private si confidentiale!

* Plata anuala!

* Creat pentru persoane juridice!

* Platforma securizata!
ARTICOLE JURIDICE / Cauze care inlatura caracterul penal al faptei sau raspunderea penala ... ( 14 Nov 2011 )

In sens general, “infractiunea” poate fi definita ca fiind o fapta a omului, un act de conduita exterioara a acestuia, interzis de lege sub o sanctiune specifica, represiva, respectiv pedeapsa. Codul penal defineste “infractiunea” ca fiind fapta care prezinta pericol social, savarsita cu vinovatie si prevazuta de legea penala, infractiunea fiind astfel singurul temei al raspunderii penale.

Una dintre multiplele infractiuni prevazute si pedepsite de Codul penal este tocmai cea care face obiectul prezentului articol, respectiv darea de mita, calificata ca fiind promisiunea, oferirea sau darea de bani ori alte foloase, acordate unui functionar public in scopul de a indeplini, a nu indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a face un act contract acestor indatoriri.

Avand in vedere scopul procesului penal, materializat in constatarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel ca orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nicio persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, infractiunea necesita aplicarea unei pedepse, individualizate dupa o serie de criterii obiective si subiective.

Cu toate acestea insa, exista anumite circumstante in care s-a comis infractiunea si care fac ca fapta comisa sa nu aiba acea trasatura esentiala a infractiunii numita vinovatie.

Aceste circumstante poarta denumirea generica de
cauze care inlatura caracterul penal al faptei si sunt urmatoarele: legitima aparare, starea de necesitate, constrangerea fizica si morala, cazul fortuit, iresponsabilitatea, betia, minoritatea faptuitorului si eroarea de fapt.

In cazul infractiunii de dare de mita, cauza speciala care inlatura caracterul penal al faptei este constrangerea faptuitorului de catre cel care a luat mita. In sens general, nu constituie infractiune fapta prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri fizice careia faptuitorul nu i-a putut rezista. De asemenea, nu constituie infractiune nici fapta, prevazuta de legea penala, savarsita din cauza unei constrangeri morale, exercitata prin amenintare cu un pericol grav pentru persoana faptuitorului ori a altuia si care nu putea fi inlaturat (pericolul) in alt mod.

In legatura cu infractiunea ce face obiectul prezentei analize, legiuitorul a prevazut ca aceasta fapta nu constituie infractiune atunci cand mituitorul a fost constrans, prin orice mijloace, de catre cel care a luat mita.

 

Constrangerea, in cazul infractiunii de dare de mita, se deosebeste astfel de cea generala, ea fiind intemeiata nu pe un pericol grav pentru persoana faptuitorului sau a altuia, ci pe caracterul important si oportun al interesului celui care este determinat, in acest mod, sa dea mita. Ea trebuie sa aiba un caracter real si sa nu fie deteminata, de exemplu, de intentia mituitorului de a obtine cu prioritate un avantaj in raport cu alte persoane. De asemenea, constrangerea trebuie sa mai fie si anterioara promisiunii ori ofertei efectiv infaptuite.

In afara de cauzele care inlatura caracterul penal al faptei, legiuitorul a prevazut si o serie de imprejurari avand ca efect inlaturarea raspunderii penale, in cazul amnistiei si gratierii, prescriptiei raspunderii penale, lipsei plangerii prealabile si impacarii partilor, precum si reabilitarii. Aceste cauze au caracter general tocmai pentru privesc orice infractiune sau mai multe infractiuni.

In cazul infractiunii de dare de mita, mituitorul nu se pedepseste in situatia in care denunta autoritatilor fapta, mai inainte ca organul de urmarire sa fi fost sesizat in legatura cu savarsirea acestei infractiuni.

 

Momenul in care se efectueaza denuntul, in raport cu acela in care a fost sesizat organul de urmarire, se stabileste de catre organul judiciar competent, facandu-se calculul exact pe zile si pe ore, pentru a se constata daca denuntul este sau nu anterior sesizarii organului de urmarire penala.

Este important de mentionat aici ca denuntul este exonerator de pedeapsa penala chiar daca este facut unei persoane care are, la randul sau, obligatia legala de a anunta organul de urmarire penala.

De asemenea, nu trebuie facuta confuzie intre denuntarea faptei mai inainte de sesizarea mentionata si recunoasterea faptei in fata organului de cercetare penala, deoarece o astfel de recunoastere nu echivaleaza cu denuntarea, ca modalitate de inlaturare a raspunderii penale a faptuitorului.

 

 

Articol de Avocat Cristian Winzer